Cele mai importante firme din România, puse pe butuci de noul Cod fiscal: patronii arată cartonașul roșu, nu vor taxe mai mari
Se conturează tot mai clar scenariul unei fiscalități de austeritate din această toamnă, iar vizați sunt în special antreprenorii.
Oamenii de afaceri privesc cu mare teamă către schimbările fiscale care se preconizează a fi adoptate în perioada următoare. Li s-ar impune dări către stat mai mari, pe care mulți dintre ei le numesc a fi de-a dreptul împovărătoare și capabile să ducă la închiderea a numeroase societăți.
Vorbim despre faptul că vor fi afectate firmele mici, dar și marile firme din România, după cum avertizează afaceriștii.
De exemplu, noua taxă pe cifra de afaceri e considerată a fi extrem de periculoasă de Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.
Conform spuselor acestuia, investițiile în România vor fi lovite direct sub centură de această nouă măsură. El subliniază că a realizat o analiză și rezultă că taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1000 de companii din România, cu capital local și străin.
Noul Cod fiscal, ce se va aplica probabil din toamnă, va aduce o ploaie de falimente și insolvențe
„Din analiza noastră taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1000 de companii din România, cu capital local și străin. Această taxă va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative).
Efectul imediat se va vedea însă în investițiile acestor companii care vor scădea. Taxa nu ține cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari și marje mici și că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiției etc.
Mesajul politic este inconsistent. Dacă au profituri mari atunci companiile sunt rele și au aceste profituri în detrimentul consumatorului. Dacă au profituri mici atunci sigur fac ceva să-l ascundă. Companiile nu pot avea și profit mare și mic în același timp pentru a fi pe placul tuturor politicienilor, ele se uită la piață, la oportunități, la dobânzi, la stabilitatea sistemului fiscal și așa decid cât și cum investesc, la ce prețuri pot comercializa și așa mai departe.
Mai există și o alte inconsistențe, de exemplu o astfel de taxă nu ține cont de specificul sectoarelor. În retail, volume mari și marje mici; băncile nici măcar nu au cifră de afaceri în sens clasic; în distribuția și furnizarea de energie marjele sunt plafonate și statul are datorii de miliarde la aceste companii; va fi foarte afectată industria automotive, motorul exporturilor românești.
Din analiza noastră reiese că statul vrea să strângă 1,3 miliarde de euro pe an, dar în același timp nu colectăm TVA de 7 miliarde de euro pe an. Dacă ANAF ar îmbunătăți chiar și mediocru colectarea din TVA are face rost de mai mulți bani ca să nu mai spun că are legislație modernă și toate instrumentele pentru a-i penaliza punctual pe cei care abuzează de prețurile de transfer. De ce ani de zile nu s-a făcut nimic ca acum să ajungem la taxă anti-economică și contra-productivă pentru noi este o enigmă”, a spus oficialul.
În ultimele săptămâni, sectorul privat a tras numeroase semnale de alarmă cu privire la pericolele ce se pot naște dintr-o fiscalitate mai agresivă. Unii manageri susțin că se va încuraja economia subterană, deoarece firmele vor fugi de fiscalitatea agresivă, se va încuraja evaziunea fiscală și munca la negru. Așa vom ajunge, de fapt, să pierdem bani la buget, deși adoptăm noile măsuri cu speranța de a crește veniturile încasate. Ca soluție, patronii propun de exemplu digitalizarea ANAF.